PROFEŢII MESIANICE ÎMPLINITE ÎN EVANGHELIA DUPĂ MATEI

PROFEŢII MESIANICE ÎMPLINITE ÎN

EVANGHELIA DUPĂ MATEI

 

 

Într-un eseu scriam că identitatea evreiască a Evangheliei după Matei se distinge în mai multe moduri, unul dintre ele fiind acela că, destinându-şi opera în mod primordial poporului evreu, Matei a ales să construiască pe temeliile solide reprezentate de operele sacre ale Tanakh-ului, cu revelaţiile, promisiunile şi profeţiile sale şi, de-asemenea, că această operă identifică evenimentele din viaţa lui Yeşua cu împlinirea unor prevestiri şi aluzii făcute în Tanakh.

În acest eseu înaintăm cu încă un pas spre ospăţul de bucate gustoase reprezentat de această Evanghelie, dându-i târcoale şi adulmecându-l de la distanţă, survolând rostirile făcute în Tanakh în mod explicit şi inserate de Mattitiahu în opera sa.

Aici, însă, se impun câteva cuvinte despre modul în care autorul a întrebuinţat citatele din Tanakh. Mai întâi, precizăm că cele mai multe citate sunt preluate din Septuaginta grecească; altele au fost preluate din textul evreiesc sau din Targum-uri. Unele citate sunt preluate ad-litteram, şi Matei spune că ele s-au întîmplat chiar atunci şi acolo, în Persoana şi/sau viaţa şi/sau lucrarea lui Yeşua. Altor citate, autorul le atribuie o semnificaţie pur spirituală. Mai există încă alte citate despre care fostul vameş spune că nu se împlinesc nici literal, nici spiritual, ci sunt similare cu ceea ce se împlinea atunci, în Yeşua şi prin El. În plus, există unele citate pe care Matei nu le redă deloc, ci doar face aluzie la ele, lăsând cititorii operei sale, în mod primordial evreii, care cunoşteau bine Scripturile sacre, să înţeleagă pasajele la care face el aluzie. Evreii adorau să se ia la întrecere în cunoaşterea Bibliei, şi lucrul acesta nu e de mirare, întrucât rabinii cunoşteau pe dinafară tot Tanakh-ul, plus cele două sau trei sisteme de interpretare ale sale! Altfel spus, învăţaţii care proveneau din şcoala lui Hilel cunoşteau pe dinafară tot Vechiul Testament, sistemul în care-l interpreta Hilel, dar şi modul în care-l tălmăcea Şamai şi şcoala sa. Iar învăţaţii care proveneau din Bet Şamai[1] cunoşteau pe dinafară aceleaşi Scripturi evreieşti (24 de cărţi, cum credeau ei că ar fi, sau 39 de cărţi, cum le împart creştinii), cunoşteau  sistemul de interpretare aparţinând lui Şamai, dar şi sistemul lui Hilel. Cred că nu mai e nevoie să precizez că polemicile lor erau adevărate turniruri teologice. (Aceeaşi bucurie a cunoaşterii şi dialogului, fie el şi polemic, se întîlneşte azi şi printre creştini, care, în discuţiile lor, fac aluzie la versete, rostindu-le doar începutul; de exemplu: „Nu spune oare Scriptura că ‚toate lucrurile lucrează împreună…’ şi este aşteptată redarea continuării versetului din Romani, 8:28 sau ‚Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea…’ din Ioan, 3:16, sau aduc în discuţie versete bine-cunoscute.)

Într-un eseu viitor vom aborda şi lentila hermeneutică prin care Matei, unul din hagiografii Noului Testament, privea Tanakh-ul. Până atunci, înfăţişăm, deci, versetele din Tanakh, pe care Matei le-a inserat în Evanghelia sa. Însă, acolo unde a fost necesar, nu am transcris numai versetul sau versetele din Tanakh ci, pentru a fi înţeleşi cât mai bine, am redat şi câte ceva din contextul lor imediat. Versetele de mai jos sunt preluate din traducerea Bibliei făcută de Dumitru Cornilescu, 1923:

 

 

 

 

1:22-23: Toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin proorocul, care zice:

„Iată, fecioara va fi însărcinată, va naşte un fiu, şi-i vor pune numele Emanuel”, care, tălmăcit, înseamnă: „Dumnezeu este cu noi”.

Aici, Matei preia versetul profetic din Isaia 7:14, naşterea din fecioară a lui Mesia.

 

2:4-6: A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului, şi a căutat să afle de la ei unde trebuia să Se nască Hristosul.

„În Betleemul din Iudea”, i-au răspuns ei, „căci iată ce a fost scris prin proorocul:

« Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel. »”

A se vedea Mica, 5:2, care vorbeşte profetic despre locul naşterii lui Mesia.

 

2:15: Acolo (în Egipt, n.n.) a rămas până la moartea lui Irod, ca să se împlinească ce fusese vestit de Domnul prin proorocul care zice: „Am chemat pe Fiul Meu din Egipt.”

A se vedea Osea, 11:1, care vorbeşte profetic despre fuga în Egipt şi chemarea lui Iosef şi a Miryamei din azilanţa africană.

 

2:17,18: Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice:

„Un ţipăt s-a auzit în Rama, plângere, şi bocet mult: Rahela îşi jelea copiii, şi nu voia să fie mângâiată, pentru că nu mai erau.”

A se vedea Ieremia, 31:15, care vorbeşte profetic despre măcelărirea copilaşilor.

 

2:23: A venit acolo (în părţile Galileii, n.n.) şi a locuit într-o cetate, numită Nazaret, ca să se împlinească ce fusese vestit prin prooroci: că El va fi chemat Nazarinean.

Este posibil ca această rostire aluzivă a lui Matei să vizeze Isaia 11:1, dar să fie şi un joc de cuvinte. Vom da mai multe explicaţii atunci când vom trata versetul în sine.

 

3:3: Ioan acesta este acela care fusese vestit prin proorocul Isaia, când zice: „Iată glasul celui ce strigă în pustie: « Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările. »”

A se vedea Isaia, 40:3, care îl prevesteşte pe înainte-mergătorul mesianic.

 

4:4: Drept răspuns, Isus i-a zis: „Este scris: « Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu. »

A se vedea Deuteronom, 8:3, care afirmă nevoia după Cuvântul lui Dumnezeu.

 

4:6: I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos; căci este scris: « El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; şi ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră. »

A se vedea Psalmii, 91:11, care dau asigurări cu privire la protecţia dumnezeiască.

 

4:7: „De asemenea este scris”, a zis Isus: „ « Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău. »

A se vedea Deuteronomul, 6:16, despre ascultarea de Dumnezeu.

 

 

4:10: „Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. „Căci este scris: « Domnului, Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti. »

A se vedea Deuteronomul, 6:13, care accentuează slujirea adusă numai lui Dumnezeu.

 

4:15,16: …ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice:

„Ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, înspre mare, dincolo de Iordan, Galileea Neamurilor,

Norodul acesta, care zăcea în întuneric, a văzut o mare lumină; şi peste cei ce zăceau în ţinutul şi în umbra morţii, a răsărit lumina.”

A se vedea Isaia, 9:1, care vorbeşte profetic despre slujba lui Mesia.

 

5:21: Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu ucizi”; oricine va ucide, va cădea sub pedeapsa judecăţii.”

A se vedea Exodul, 20:13; Deuteronomul, 5:17, versete care susţin trăirea conform miţvot, a poruncilor dumnezeieşti.

 

5:27: Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu preacurveşti.”

A se vedea Exodul, 20:14; Deuteronomul, 5:18, versete care susţin trăirea conform miţvot, a poruncilor dumnezeieşti.

 

5:31: S-a zis iarăşi: „Oricine îşi va lăsa nevasta, să-i dea o carte de despărţire.”

A se vedea Deuteronomul, 24:1,3. Yeşua slujeşte prin învăţătură pastorală.

 

5:33: Aţi mai auzit iarăşi că s-a zis celor din vechime: „Să nu juri strâmb” (Levitic 19:12); ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale.”

A se vedea Numeri, 30:2; Deuteronomul, 23:23, versete care susţin trăirea conform miţvot, a poruncilor dumnezeieşti.

 

5:38: Aţi auzit că s-a zis: „Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte.”

A se vedea Exodul, 21:24; Leviticul, 24:20; Deuteronomul, 19:21.

 

5:43: Aţi auzit că s-a zis: „Să iubeşti pe aproapele tău”.

A se vedea Leviticul, 19:18.

 

5:48: Voi fiţi dar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.

A se vedea Leviticul, 19:2

 

8:16,17: Seara, au adus la Isus pe mulţi îndrăciţi. El, prin cuvântul Lui, a scos din ei duhurile necurate, şi a tămăduit pe toţi bolnavii,

ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: „El a luat asupra Lui neputinţele noastre şi a purtat bolile noastre.”

A se vedea Isaia, 53:4.

 

9:12,13: Isus i-a auzit, şi le-a zis: „Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi.

Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă: « Milă voiesc, iar nu jertfă! » Căci n-am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi.”

A se vedea Osea, 6:6.

 

11:4,5: Drept răspuns, Isus le-a zis: „Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan ce auziţi şi ce vedeţi:

Orbii îşi capătă vederea, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţiţi, surzii aud, morţii învie, şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia”.

A se vedea Isaia, 29:18.

 

11:10: …căci el (Ioan) este acela despre care s-a scris: „Iată, trimit înaintea feţei Tale pe solul Meu, care Îţi va pregăti calea înaintea Ta.”

A se vedea Maleahi, 3:1.

 

12:7: Dacă aţi fi ştiut ce înseamnă: „Milă voiesc, iar nu jertfe”, n-aţi fi osândit pe nişte nevinovaţi.

A se vedea Osea, 6:6.

 

12:17-21: …ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice:

„Iată Robul Meu, pe care L-am ales, Preaiubitul Meu, în care sufletul Meu îşi găseşte plăcerea. Voi pune Duhul Meu peste El, şi va vesti Neamurilor judecata.

El nu Se va lua la ceartă, nici nu va striga. Şi nimeni nu-I va auzi glasul pe uliţe.

Nu va frânge o trestie ruptă, şi nici nu va stinge un fitil care fumegă, până va face să biruie judecata.

Şi Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.”

A se vedea Isaia, 42:1-4.

 

13:14,15: Şi cu privire la ei se împlineşte prorocia lui Isaia, care zice: „Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri, şi nu veţi vedea.

Căci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să-i vindec.”

A se vedea Isaia, 6:9,10.

 

13:34,35: Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri în pilde; şi nu le vorbea deloc fără pildă,

ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice: „Voi vorbi în pilde, voi spune lucruri ascunse de la facerea lumii.”

A se vedea Psalmii, 78:2.

 

15:4: Căci Dumnezeu a zis: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta;” şi: “Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit negreşit cu moartea.”

A se vedea Exodul, 20:12, verset care susţine trăirea conform miţvot, a poruncilor dumnezeieşti.

 

15:7-9: Făţarnicilor, bine a prorocit Isaia despre voi, când a zis:

„Norodul acesta se apropie de Mine cu gura şi mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.

Degeaba Mă cinstesc ei, învăţând ca învăţături nişte porunci omeneşti.”

Isaia, 29:13.

 

18:16: Dar, dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inşi, pentru ca orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori.

A se vedea Deuteronomul, 19:15.

 

19:4,5: Drept răspuns, El le-a zis: „Oare n-aţi citit că Ziditorul, de la început i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască,

şi a zis: « De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa, şi cei doi vor fi un singur trup »?”

A se vedea Genesa, 2:24.

 

19:18,19: „Care?” I-a zis el. Şi Isus i-a răspuns: „Să nu ucizi: să nu preacurveşti; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta”; şi: “Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”

A se vedea Exodul, 20:12-16.

 

21:4,5: Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice:

„Spuneţi fiicei Sionului: « Iată, Împăratul tău vine la tine, blând şi călare pe un măgar, pe un măgăruş, mânzul unei măgăriţe. »”

A se vedea Isaia, 62:11.

 

21:9: Noroadele care mergeau înaintea lui Isus şi cele ce veneau în urmă, strigau: „Osana Fiul lui David! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile prea înalte!”

A se vedea Psalmii, 118:26.

 

21:13: şi le-a zis: „Este scris: « Casa Mea se va chema o casă de rugăciune. » Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari.”

A se vedea Isaia, 56:7.

 

21:16: Şi I-au zis: „Auzi ce zic aceştia?” „Da”, le-a răspuns Isus. “Oare n-aţi citit niciodată cuvintele acestea: « Tu ai scos laude din gura pruncilor şi din gura celor ce sug? »”

A se vedea Psalmii, 8:2.

 

21:42: Isus le-a zis: „N-aţi citit niciodată în Scripturi că: « Piatra, pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului; Domnul a făcut acest lucru, şi este minunat în ochii noştri? »

A se vedea Psalmii, 118:22.

 

22:24: „Învăţătorule, Moise a zis: « Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său, şi să-i ridice urmaş. »

A se vedea Deuteronomul, 25:5.

 

22:31,32: Cât priveşte învierea morţilor, oare n-aţi citit ce vi s-a spus de Dumnezeu, când zice:

„Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov?” Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii.”

A se vedea Exodul, 3:6.

 

22:37: Isus i-a răspuns: „Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău.”

A se vedea Deuteronomul, 6:5, verset care susţine trăirea conform miţvot, a poruncilor dumnezeieşti.

 

22:39: Iar a doua (poruncă, n.n.), asemenea ei, este: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”

A se vedea Leviticul, 19:18, verset care susţine trăirea conform miţvot, a poruncilor dumnezeieşti.

 

22:43,44: Şi Isus le-a zis: „Cum atunci David, fiind insuflat de Duhul, Îl numeşte Domn, când zice:

« Domnul a zis Domnului Meu: ‚Şezi la dreapta Mea, până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale’ »?”

A se vedea Psalmii, 110:1, care vorbeşte profetic despre superioritatea şi elevaţia lui Mesia.

 

23:39: …căci vă spun că de acum încolo nu Mă veţi mai vedea până când veţi zice: „Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!”

A se vedea Psalmii, 118:26, care vorbesc profetic despre binecuvântarea lui Mesia.

 

24:7: Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; şi, pe alocuri, vor fi cutremure de pământ, foamete şi ciumă.

A se vedea Isaia, 19:2.

 

24:15: De aceea, când veţi vedea „urâciunea pustiirii”, despre care a vorbit proorocul Daniel, „aşezată în locul sfânt” – cine citeşte să înţeleagă! –

A se vedea Daniel, 9:27, care vorbeşte profetic despre urâciunea pustiirii.

 

24:21: Pentru că atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum, şi nici nu va mai fi.

A se vedea Daniel, 12:1, care vorbeşte profetic despre necazul cel mare.

 

26:31:Atunci Isus le-a zis: „În noaptea aceasta, toţi veţi găsi în Mine o pricină de poticnire; căci este scris: « Voi bate Păstorul, şi oile turmei vor fi risipite. »

A se vedea Zaharia, 13:7, care vorbeşte profetic despre înlăturarea conducătorului şi împrăştierea urmaşilor Lui.

 

26:38: Isus le-a zis atunci: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneţi aici, şi vegheaţi împreună cu Mine.”

A se vedea Psalmii, 42:6.

 

26:64: „Da”, i-a răspuns Isus, „sunt! Ba mai mult, vă spun că de acum încolo veţi vedea pe Fiul omului şezând la dreapta puterii lui Dumnezeu, şi venind pe norii cerului.”

A se vedea Daniel, 7:13.

 

 

27:9,10:

Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice: „Au luat cei treizeci de arginţi, preţul celui preţuit, pe care l-au preţuit unii din fiii lui Israel;

şi i-au dat pe Ţarina olarului, după cum îmi poruncise Domnul.”

Zaharia 11:12,13 şi Ieremia 32:6-9 vorbesc profetic despre trădarea lui Mesia.

 

27:34: I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; dar, când l-a gustat, n-a vrut să bea.

A se vedea Psalmii, 69:21.

 

27:35: După ce L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei, trăgând la sorţi, pentru ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul care zice: „Şi-au împărţit hainele Mele între ei, şi pentru cămaşa Mea au tras la sorţi.”

A se vedea Psalmii, 22:18, care consemnau despre viitoarea împărţire a bunurilor Crucificatului.

 

27:39: Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap…

Psalmii, 22:7 prevesteau gesturile trecătorilor şi ale asistenţei.

 

27:41-43:Preoţii cei mai de seamă, împreună cu cărturarii şi bătrânii, îşi băteau şi ei joc de El, şi ziceau:

„Pe alţii i-a mântuit iar pe Sine nu Se poate mântui! Dacă este El Împăratul lui Israel, să Se pogoare acum de pe cruce, şi vom crede în El!

S-a încrezut în Dumnezeu: să-l scape acum Dumnezeu, dacă-L iubeşte. Căci a zis: « Eu sunt Fiul lui Dumnezeu! »”

A se vedea Psalmii, 22:8.

 

27:46: Şi pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eli, Eli, Lama Sabactani?” adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”

A se vedea Psalmii, 22:1, care vorbesc profetic despre cumplita deznădejde a Crucificatului.

 

27:48: Şi îndată, unul din ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oţet, l-a pus într-o trestie, şi i-a dat să bea.

A se vedea Psalmii, 69:21.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

 

 

TRADUCERI ALE BIBLIEI:

Biblia, trad. Dumitru Cornilescu, 1923.

Jack W. Spirit-Filled Life Bible, versiunea New King James, ed. general Hayford, Thomas Nelson Publishers, Nashville, Tennessee, USA, 1991.

 

 

ARTICOLE:
Art. „Matei”, de Daniel Brânzei, în Biblia cu explicaţii.

Art. „Matthew” şi „Matthew, The Gospel of”, de O. Brooks, în Holman Bible  Dictionary, ed. general T.C. Butler, Nashville, Tennessee, USA 1991.

Art. „Evanghelii”, de F.F. Bruce, în Dicţionarul Biblic, red. general J. D. Douglas, Cartea Creştină, Oradea, 1995, trad. Liviu Pup, John Tipei.

Art. „Evanghelist”, de D.B. Knox, în Dicţionarul Biblic, red. general J. D. Douglas, Cartea Creştină, Oradea, 1995, trad. Liviu Pup, John Tipei.

Art. „Evanghelie”, de R.H. Mounce, în Dicţionarul Biblic, red. general J. D. Douglas, Cartea Creştină, Oradea, 1995, trad. Liviu Pup, John Tipei.

Art. „Biblie”, de J.J. Petuchowski, Clemens Thoma, în Lexiconul Herder al întâlnirii iudeo-creştine, Humanitas, Bucureşti, 2000, trad. D. Ionescu-Stăniloaie.

Art. „Matei”, şi art. „Matei, Evanghelia după”, de R.V.G. Tasker, în Dicţionarul Biblic, red. general J. D. Douglas, Cartea Creştină, Oradea, 1995, trad. Liviu Pup, John Tipei.

Art. „Biblie” în Dicţionar enciclopedic de iudaism, Hasefer, Bucureşti, 2000, trad. V. Prager, C. Litman, Ţ. Goldstein.

Art. „Matthew” şi „Matthew, Gospel of”, în New Illustrated Bible Dictionary, Ronald Youngblood (gen. ed.), Nashville, Tennessee, USA 1995.

Art. „Matthew “, în Spirit-Filled Life Bible, versiunea New King James, Jack W. Hayford (gen. ed.), Thomas Nelson Publishers, Nashville, Tennessee, USA, 1991.

Art. „Matei”, în Biblia de studiu pentru o viaţă deplină, trad.  D. Cornilescu. Donald C. Stamps (ed. general), Life, Bucureşti, 1996, trad. A. Marinescu, A. Mihalea, R. Mihăilescu.

 

 

CĂRŢI:
Barclay, Wm., The Gospel of Matthew, vol. I, The Saint Andrew Press, sixth impression, Edinburgh, Scotland, 1965.

Davies, W.D., The Setting of the Sermon on the Mount.

Edersheim, Alfred, The Life and Times of Jesus the Messiah, Hendrickson Publishers, eighth printing, 2004, USA.

Fărăgău, B., Evanghelia după Matei, LOGOS, Cluj-Napoca, 2001.

Hendriksen, Wm., The Gospel of Matthew, The Banner of Truth Trust, Edinburgh, Scotland, 1976.

MacDonald, Wm., Comentar la Noul Testament, CLV, Bielefeld, Germania, 1998, trad. D. Motz.

Maier, Gerhard, Evanghelia după Matei, Lumina lumii, Korntal, Germania, 2000.

Sanders, E. P., Judaism – Practice & Belief, 63 BCE – 66 CE, SCM Press London, Trinity Press International Philadelphia, third impression, 1998.

Wiersbee, W., Fii loial – Matei, Agape, Făgăraş, 1997, trad. O. Cosma.

Willmington, Harold L., Willmington’s Complete Guide to Bible Knowledge, Tyndale House Publishers, Wheaton, Illinois, USA, 1991.

 

 

DICŢIONARE:
Dicţionarul Biblic, red. general J. D. Douglas, Cartea Creştină, Oradea, 1995, trad. Liviu Pup, John Tipei.

Vine, W.E., An Expository Dictionary of New Testament Words, Fleming H. Revell co., Old Tappan, New Jersey, USA, seventeenth impression, 1966.

 

 

SITOGRAFIE:
www.yashanet.com

www.kolumbus.fi/hjussila/rsla/messiah.html

www.familyrestorationmagazine.org


[1] Bet Şamai: „casa lui Şamai”, şcoala de gândire a lui Şamai, conservatoare şi rivală şcolii lui Hilel.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: