CREATIVITATE PNEUMATO-ANTROPOLOGICĂ ÎN CARTEA EXODUL

CREATIVITATE

PNEUMATO-ANTROPOLOGICĂ

ÎN CARTEA EXODUL

Pentru a aborda tema creativităţii pneumato-antropologice în cartea Exodul, mai întâi vom identifica noţiunile cu care vom opera şi le vom analiza semnificaţiile, apoi le vom pune în relaţie, iar ulterior vom vedea adevărurile care ne sunt dezvăluite în urma exegetării textelor sacre.

În primul rând, termenul „creativitate” provine de la verbul tranzitiv „a crea”, care are ca denotaţie „A face ceva ce nu exista înainte; a întemeia, a produce, a înființa; a organiza”, precum şi „A inventa, a născoci; a concepe, a compune o operă literară, o bucată muzicală etc.”[1] Creativitatea, aşadar, înseamnă „Însușirea de a fi creator; putere creatoare.”[2]

În al doilea rând, atunci când în teologie este întrebuinţată noţiunea „pneumatic”, este vizată Persoana sau Ipostasul Duhului Sfânt, personalitatea şi lucrările Sale de pneuma divină. Or, această afirmaţie solicită o explicitare puţin mai amplă, dată fiind calitatea de protagonist pe care Duhul Sfânt o are în demersul de faţă.

Însă, înainte de a explicita ce înseamnă Duhul Sfânt, logic și cronologic, trebuie să prezentăm ce semnifică termenul „duh”, cu care vom opera.

În limba română, denotaţia termenului „duh” ar fi „(În superstiții) Ființă supranaturală, imaterială; arătare, strigoi, stafie”.[3] Termenul acesta este de origine slavonă (duhu), dar „germaniştii afirmă (…) posibilitatea ca termenul să provină din goticul valdufni (din care germanii au derivat: Gewalt, Macht, Herrschaft = putere, stăpânire, forţă, autoritate, atribute ce corespund lucrării Duhul Sfânt)”.[4]

În limba ebraică, limba originală în care, cu excepţia unor pasaje reduse ca întindere, a fost scris Vechiul Testament, termenul întrebuinţat pentru „duh”, transliterat, este ruach. Sfera sa semantică este bogată, el semnificând după cum urmează:

1.                  vânt de diferite intensităţi, „o forţă puternică, invizibilă şi misterioasă (Gen. 8:1; Exod 10:13,19; Num. 11:31 etc.), asociată de obicei cu ideea de tărie sau violenţă (Exod 14:21)”[5];

2.                  suflare (de viață): Genesa, 6:17; 7:15,22. Ea este o forţă „…misterioasă observată în forţa şi vitalitatea omului”, care poate fi tulburată sau activată într-o anumită direcţie (…), poate fi obstrucţionată sau diminuată (…) şi  poate fi reînviată (…), forţa dinamică ce constituie omul”[6];

3.                  duh, fie omenesc (Num. 5:14,30)[7], fie demonic;

4.                  spiraţie divină, sintagmă pe care Biserica Ortodoxă Română, Biserica Romano-Catolică de limbă română, Bisericile protestante şi cultele neo-protestante o folosesc în forma „Duh Sfânt”, iar Biserica Română Unită cu Roma o traduce drept „Spirit Sfânt” preferând terminologia de origine latină, „pentru a marca continuitatea cu vocabularul creştinismului primar românesc primit prin filiera latină, pentru a afirma emanciparea de sub o influenţă eterogenă şi pentru a relua vocabularul evanghelizării în limba latină a românilor.”[8]

James Dunn, vorbind despre ocurenţele Duhului Sfânt şi despre adevărurile teologice desprinse din ele, conchide: „…Conceptul ruach reprezintă un termen existenţial. Esenţa sa este experimentarea unei forţe extraordinare, misterioase – forţa nevăzută puternică a vântului, misterul vitalităţii, forţa exterioară care transformă, toate sunt ruach, toate sunt manifestări ale energiei divine.”[9]

În al treilea rând, prezentarea noastră vizează sinergia dintre Duhul Sfânt şi creativitatea cu care El îi înzestrează pe câţiva oameni iscusiţi prezentaţi în cadrul circumscris al cărţii Exodul sau Ieşirea. Conform tradiţiei iudeo-creştine, Moise, profetul care L-a cunoscut pe Dumnezeu personal, „faţă către faţă”[10], a scris o colecţie de cinci cărţi: Genesa sau Facerea, Exodul sau Ieşirea, Levitic, Numerii și Deuteronom (vezi, de exemplu, I Re. 2:3; II Re. 14:6; Ezra 6:18; Neem. 13:1; Dan. 9:11-13; Mal. 4:4; Mat. 19:7; 22:24; Mc. 7:10; 12:26; Luca 16:29,31; Io. 1:17; 5:46; 7:19-23; Fapte 26:22; I Cor. 9:9; II Cor. 3:15; precum şi scriitori evrei antici: Ecclesiasticus, 24:23, Philo, Josephus, Mişnah şi Talmudul).

Sintagma evreiască ce denumeşte această colecţie este Chamişah chumeş Torah, care, tradusă, înseamnă „Cele cinci cincimi ale Torei”. În mod uzual, însă, cele cinci cărţi, luate împreună, sunt denumite Pentateuh. Cartea Exodul narează naşterea lui Moise, o parte din viaţa sa şi modul în care a eliberat poporul evreu din robia egipteană. De-asemenea, sunt redate o parte din poruncile dumnezeieşti cu privire la confecţionarea Cortului întâlnirii şi a pieselor necesare liturghisirii.

Înainte de a ne continua periplul, mai menţionăm faptul că în cadrul corpus-ului literar al Pentateuhului, activitatea Duhul Sfânt şi conlucrarea Sa cu oamenii în vederea creativităţii este bogată. Astfel:

a.       Duhul lui Dumnezeu dăruieşte capacităţi deosebite pentru activitatea de slujire: lui Iosua, înţelepciune pentru a sluji conducând (Num. 27:18; Deut. 34:9), lui Beţaleel (şi altora) înţelepciune, pricepere şi iscusinţă pentru a sluji în domeniul artelor plastice/vizuale (Exod 31:3; 35:31);

b.      Duhul lui Dumnezeu dăruieşte revelaţii profetice şi declanşează rostiri poetice predictive (Num. 11:25,26; 24:2 ş. urm.);

c.       Duhul lui Dumnezeu inspiră scrierea cărţilor sacre ale Bibliei (Exodul, 24:4; Deuteronomul, 31:9, 24).

Revenind la cartea Exodul, trebuie să spunem că în cadrul său, Duhul Sfânt este menţionat atât explicit (în 31:3; 35:31) cât și implicit (în 28:3).

Să vedem acum pasajele scripturale care vorbesc despre anumiţi oameni care au devenit creativi în urma acţiunii sau a lucrării săvârşite asupra lor de către Duhul Sfânt.

Primul pasaj este găsit în Exodul, capitolul 31:

 

 

 

1. Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:

2. „Să ştii că am ales pe Beţaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminţia lui Iuda.

3. L-am umplut cu Duhul lui Dumnezeu, i-am dat un duh de înţelepciune, pricepere şi ştiinţă pentru tot felul de lucrări,

4. i-am dat putere să născocească tot felul de lucrări meşteşugite, să lucreze în aur, în argint şi în aramă,

5. să sape în pietre şi să le lege, să lucreze în lemn şi să facă tot felul de lucrări.

 

În conformitate cu acest pasaj, Beţaleel fusese umplut cu Duhul lui Dumnezeu (în originalul ebraic,  Ruach Elohim), primind duh de înţelepciune, pricepere, ştiinţă, pentru   a-şi imagina tot felul felul de lucrări de artă, pentru a le putea face schiţele sau design-ul, şi a le materializa, ca artist plastic înzestrat în mod divin.

Pasajul, însă, continuă cu versetul 6, în care prima parte spune: „Şi iată că i-am dat ca ajutor pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminţia lui Dan.” Iată, aşadar, că Beţaleel, fiul lui Uri, din tribul Iuda, primeşte un ajutor, pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din tribul Dan. Trebuie semnalată a doua parte a acestui verset întrucât este scris: „Am dat pricepere în mintea tuturor celor ce sunt iscusiţi, ca să facă tot ce ţi-am poruncit…” apoi, în versetele 7-11 sunt enumerate lucrurile care trebuie făcute:

 

7. Cortul întâlnirii, chivotul mărturiei, capacul ispăşirii care va fi deasupra lui şi toate uneltele Cortului;

8. masa cu uneltele ei, sfeşnicul de aur curat cu toate uneltele lui, altarul tămâierii;

9. altarul arderilor de tot cu toate uneltele lui, ligheanul cu piciorul lui;

10. veşmintele pentru slujbă, veşmintele sfinte ale preotului Aaron, veşmintele fiilor lui pentru slujbele preoţeşti;

11. untdelemnul pentru ungere şi tămâia mirositoare pentru Sfântul Locaş. Le vor face după toate poruncile pe care ţi le-am dat.

 

Am scos în evidenţă a doua parte a versetului 6 pentru un motiv pe care-l vom expune mai târziu.

Naraţiunea biblică îşi continuă curgerea în Exodul, 35:30-35:

 

30. Moise a zis copiilor lui Israel: „Să ştiţi că Domnul a ales pe Beţaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminţia lui Iuda.

31. L-a umplut cu Duhul lui Dumnezeu, duh de înţelepciune, pricepere şi ştiinţă, pentru tot felul de lucrări.

32. I-a dat putere să născocească planuri, să lucreze în aur, în argint şi în aramă,

33. să sape în pietre şi să le lege, să lucreze lemnul cu meşteşug şi să facă tot felul de lucrări meşteşugite.

34. I-a dat şi darul să înveţe pe alţii, atât lui, cât şi lui Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminţia lui Dan.

35. I-a umplut cu pricepere ca să facă toate lucrările de săpătură în piatră, de cioplitură meşteşugită, de lucrat la gherghef şi de ţesut materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărămiziu şi in subţire, să facă tot felul de lucrări şi născociri de planuri.

 

Am redat textul întrucât aici nu avem o simplă reiterare a capitolului 31 din Exodul, ci de data aceasta textul se îmbogăţeşte cu câteva elemente:

a.       Domnul le-a dat lui Beţaleel şi lui Oholiab darul de a-i învăţa pe alţii, conform versetului 34 din capitolul 35. Înzestrarea cu aptitudinile pedagogice şi punerea lor în practică duce la o creştere a numărului persoanelor care pot ajuta la confecţionarea lăcaşului sfânt şi a obiectelor necesare liturghisirii;

b.      Vizavi de Beţaleel, Exodul, 31:5, încheia enumerarea capacităţilor sale spunându-ne că fusese înzestrat cu un duh de înţelepciune, pricepere şi ştiinţă „pentru tot felul de lucrări.” Lista capacităţilor sale, prin urmare, era exemplificativă, dar nu şi exhaustivă, iar versetul 35 din capitolul 35 ne clarifică faptul că Beţaleel ştia să cioplească, să coasă la gherghef, să ţeasă;

c.       Într-un anumit sens, Exodul, 35:34, îl individualizează pe Oholiab ben-Ahisamac, danitul: el nu mai este un ajutor al lui Beţaleel, oricât de important ar fi acest ajutor, ci poate şi să-i înveţe pe alţii: îşi augmentează, astfel, poziţia şi poate preda altora, îşi poate găsi ucenici, se poate multiplica, iar versetul următor arată deplina sa capacitate de a lucra ca designer, orfevrier, argintar, sculptor, ţesător etc.

 

 

Următorul pasaj demn de a fi analizat este Exodul, 36:1,2. Deşi el se află în continuarea capitolului 35, din punct de vedere ideatic şi temporal se pare că ne aflăm spre finalul confecţionării lăcaşului şi a pieselor sacre, întrucât sfârşitul versetului 1 vorbeşte despre o încheiere a activităţii:

 

1. Beţaleel, Oholiab şi toţi bărbaţii iscusiţi în care pusese Domnul înţelepciune şi pricepere, ca să ştie să facă lucrările rânduite pentru slujba Sfântului Locaş, au făcut totul după cum poruncise Domnul.

2. Moise a chemat pe Beţaleel, Oholiab şi pe toţi bărbaţii iscusiţi în mintea cărora pusese Domnul pricepere, şi anume pe toţi cei cu tragere de inimă la lucrul acesta ca să-l facă.

 

Având ca fundament pasajele prezentate până acum, se ridică întrebarea: „dacă aceşti bărbaţi erau deja iscusiţi, de ce a mai fost nevoie de o înzestrare divină specială, de o pricepere necesară pentru confecţionarea tuturor pieselor care urmau să facă parte din zestrea sacră, tabernacol, mobilier, veşminte, untdelemn şi tămâie?” În definitiv, lecturând cu atenţie textele sacre, vedem că, în general, iscusinţa unor oameni era anterioară înzestrării lor în mod supranatural cu aptitudinile şi competenţele necesare materializării voii divine.

Concluzia pneumatologică ce se desprinde din analiza textelor de mai sus este aceea că numai oamenii iscusiţi, care au avut „tragere de inimă” pentru a ajuta la înfăptuirea lucrării sfinte, au primit în mintea lor şi priceperea necesară concretizării voii divine. Altfel spus, concluzia trasă din aceste pasaje este aceea că, în ceea ce-i privea pe acei oameni despre care vorbeşte textul sacru, o dată ce ei au avut disponibilitatea lăuntrică spre materializarea lucrărilor dumnezeieşti, Dumnezeu le-a dat şi pricepere. Conlucrarea omului iscusit cu Dumnezeul dătător de înţelepciune practică a dus la succes.

Un observator atent ar putea sesiza faptul că textele redate mai sus vorbesc numai despre săvârşirea unor lucrări dumnezeieşti practice. Nu am putea contesta o asemenea observaţie, dar nici nu am putea elimina posibilitatea ca în ele să fie vizate şi săvârşirea lucrărilor duhovniceşti.

Pe de altă parte, desigur că textele abordate ridică întrebări privitoare la sinergia divino-umană în ceea ce priveşte creativitatea: în definitiv, care este raportul dintre Dumnezeire şi om în vederea împlinirii scopurilor divine?…

Această interogaţie este legitimă şi fecundă pe planul frământărilor teologice. Ne îndoim de faptul că ar putea exista un singur răspuns valabil şi exhaustiv, mărginindu-ne să conchidem că atunci când un om vrea din inimă să facă voia lui Dumnezeu, va beneficia de resursele divine venite sub forme diferite: pricepere practică, inteligenţă creativă, capacitatea de a transpune în concret voia divină, putere de muncă etc.

 

 

BIBLIOGRAFIE :

 

1.                  Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, trad. D. Cornilescu, 1923, disponibilă pe http://www.ebible.ro

2.                  Biblia de studiu pentru o viaţă deplină, Donald C. Stamps (ed.), Life, Bucureşti, 1996, trad. A. Marinescu, A. Mihalea, R. Mihăilescu.

3.                  Art. „Duh, Duhul Sfânt”, de James Dunn, în Dicţionar biblic, red. principal J.D. Douglas, ed. Cartea creştină, Oradea, 1995, trad. Liviu Pup, John Tipei.

4.                  Art. „Duh”, de Tertulian Langa, în Credo – Dicţionar teologic creştin din perspectiva ecumenismului catolic, edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1997.

5.                  Art. „Duhul Sfânt sau Spiritul Sfânt”, de Tertulian Langa, în Credo – Dicţionar teologic creştin din perspectiva ecumenismului catolic, edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1997.

6.                  http://dexonline.ro

 


[4] Tertulian Langa, art. „Duh”, în Credo – Dicţionar teologic creştin din perspectiva ecumenismului catolic, edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1997.

[5] James Dunn, art. „Duh, Duhul Sfânt”, în Dicţionar biblic, red. principal J.D. Douglas, ed. Cartea creştină, Oradea, 1995, trad. Liviu Pup, John Tipei, p. 350-354.

[6] Id., ibid.

[7] James Dunn, autorul articolului menționat mai sus, consideră că în cazul din Numeri, 5:14,30, înţelesul Ruach divin se suprapune cu ruach uman.

[8] Tertulian Langa, art. „Duhul Sfânt sau Spiritul Sfânt”, în op. cit.

[9] James Dunn, op. cit., loc. cit.

[10] Deuteronomul, 34:10.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: